motto:“et in Arcadia ego”
the void is but a pile of angels
fallen
like a permanent armour around my flesh.
Toghether with The Light-Bearer,
legions of the penumbra
gather around me like a protection from oblivion.
The musical inferno of their wings,
vitrified for the ear,
arrange the times on the mystical book shelves
of the soul. In the fantastical downfall,
your blonde locks turned to onyx brilliance.
Once, your breath,
stricking my lips,
condemned myriads of immortal spirits
to silence.
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
The original romanian version:
Sufocare
motto:"et in Arcadia ego"
Vidul nu e decât o îngrămădire de îngeri
căzuţi,
armura permanentă în jurul cărnii mele.
Împreună cu Luceafărul, legiuni
ale penumbrei
se strâng să mă apere de uitare.
Infernul muzical al aripilor lor,
vitrificat pentru ureche,
aşează timpii pe rafturile bibliotecii mistice
ale sufletului. În grozavul vertij,
şuviţele blonde au căpătat sclipiri de onix.
Odată, respiraţia ta,
izbindu-se de buzele mele,
a condamnat miriade de spirite
la tăcere.
~ underground ~
I keep my wounds for all to see,
I work in collusion with the gnomes
and the cyclops forge me lens from the dreams
I decant every word with a tongue
loaded with thorns
I save every sensation
in the folds of the distributive attention
I attack the crystalline of my own ears
with heavy metals
wrung out of stones
listen
listen to
but don`t obey
just sharpen the quill
Oh,how you estranged yourself
from your self in this passing on
by your body of clay
remained yet in your mother`s womb
or miscarried in the most perfect of worlds
a paper plane floating in gaz
fiat lux yelled the computer in ecstasy
lauda in excelsis
laudanum
and the book is closing
above the moat
between the thighs
metal and poeMs
just metal
I have learned to laugh only in consonants
save me
and exit
~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
and the romanian original version of the poem:
underground
Îmi ţin rănile la vedere
lucrez în cârdaşie cu gnomii şi
Ciclopii îmi făuresc lentile din vise
decantez fiecare cuvânt cu o limbă
încarcată de spini
salvez fiecare senzaţie
în faldurile atenţiei distributive
atac cristalinele timpanelor proprii
cu metalele pietrelor
ascultă
ascultă
ascute pana...
ascultă cum
ascultă de
cum de te-ai îndepărtat de tine
prin trupul tău de clei
rămas în capilarele Mamei
sau avortat în cea mai perfectă lume
avion de hârtie plutind în gaz lampant
fiat lux striga calculatorul extaziat
lauda in excelsis
laudanum
şi cartea se închide
peste şanţul de asediu
dintre coapse
metal si poeme
metal
am învăţat să râd numai în consoane
salveaza-mă
şi exit
COMMENTS
-